Un frumos exemplu al proverbului „Omul sfinteste locul” este cel al primarului localitatii Ciugud, judetul Alba. Intr-o perioada cand esecul, dezamagirea, neincrederea sunt omniprezente pe canalele media romanesti din motive de rating, va propunem un interviu cu dl. primar Gheorghe Damian, primar al comunei Ciugud, preluat din revista Formula As, nr. 1345.

Ciugud este comuna din România care a re­uşit să atragă cele mai multe fonduri europene. Primarul comunei, Gheorghe Damian, nu este fiu al locului, ci a ajuns la Ciugud prin căsătorie. Soţia domniei-sale şi-ar fi dorit să se stabilească la Alba Iulia, oraş aflat la doar 10 km, dar dragul de satul românesc a învins şi n-au mai ple­cat. Din 2000, de când Gheorghe Damian este pri­mar al comunei, mulţi oameni din oraşele dim­prejur au ales să domicilieze aici, pentru că au găsit şi confort citadin, şi ceva în plus: liniştea unui sat de pe malul Mureşului şi respectul pe care au­to­rităţile locale îl manifestă, prin tot ceea ce fac, faţă de fiecare cetăţean.

„Pe oameni îi poţi minţi doar o dată”

– Domnule Damian, cum s-a întâmplat să ajun­geţi primar într-un sat al cărui fiu sunteţi doar prin căsătorie?

– Am venit în Ciugud în 1992. Am tot aşteptat schimbări, şi pentru că nu au venit, în 2000, într-un grup de prieteni, am decis că noi suntem cei care trebuie să înceapă lupta cu inerţia. Aşa m-am ho­tărât să candidez, deşi aveam cele mai puţine şanse, pentru că nu eram de-al locului. Mă cunoşteau doar ve­ci­nii, lucram la Serviciul de Ambulanţă Sebeş şi aveam doar 32 de ani. În ciuda acestor dezavantaje, la alegerile din 2000 am ajuns în turul doi, pe care l-am câştigat destul de uşor.

– Ce anume credeţi că e mai important pentru alegători, omul sau partidul din care candidatul face parte?

– Vreau să cred că omul. În mijlocul oricărei or­ganizaţii, al oricărui grup, in­diferent că e par­tid, fa­milie, asociaţie sau orice altceva, este omul. Pe de al­tă parte, sunt foar­te im­portante calită­ţi­le de lider ale can­di­da­tului: viziune, mo­ralitate, cinste, co­rec­titudine, cre­dinţă, să fie un bun co­municator şi, mai ales, să fie sin­cer, căci pe oameni îi poţi minţi doar o dată, nu la infinit.

– Ce e mai greu, să câştigi alegerile, sau să te menţii ca primar la nivelul exigenţelor co­mu­nităţii?

– E greu şi să câştigi, dar şi să te menţii, pen­tru că şi provocările, dar şi nevoile comu­nităţii sunt foarte mari. Acum, cu fonduri europene, ai mai multe posibilităţi la în­de­mână de a-ţi pune în practică programul elec­toral, dar la vremea a­ceea, până prin 2009-2010, resursele erau li­mi­tate, nevoile infinite, iar oamenii nu aveau răb­dare. Toţi vroiau ca ieri să se întâmple totul. Co­muna Ciugud are în componenţă şase sate: Ciugud, Limba, Şeuşa, Drîm­bar, Teleac şi Hăpria, cu un total de apro­xi­mativ 3200 de lo­cuitori. Fiecare sat are alt specific, mândria lui, par­ticularităţile lui, încurajăm asta, chiar încercăm să dezvoltăm în ei această mândrie locală. N-a fost uşor să gestionăm aceste aspecte, ne-a ajutat legă­tura permanentă cu oamenii. Iar faptul că am vorbit mereu unii cu alţii, că i-am făcut pe oameni părtaşi la activitatea noas­tră, cred că le-a câştigat încrederea şi înţelegerea.

„Am adus oameni tineri, pe care i-am încurajat să viseze”

– În primărie, lucraţi cu acelaşi colectiv pe care l-aţi găsit la primul mandat, sau v-aţi format o echipă proprie?

– Am găsit o echipă mică (din care a mai rămas doar o colegă), iar cei care o formau nu erau foarte bine pregătiţi. Am înţeles că singur nu pot face nimic şi că dacă nu investesc în oameni, n-o să pot duce la bun sfârşit ce mi-am propus. Am încercat să aduc oameni tineri, în care să am şi eu încredere, dar şi ei în mine, am investit în ei, i-am încurajat să viseze, i-am făcut parte din visele mele şi lucru­rile au devenit mai simple, astfel încât acum am aici o a doua familie. Avem o echipă sudată, de profe­sionişti, „soldaţii” mei de încredere, care îmi spun când şi dacă putem face ceva şi în ce condiţii. Ne-am dezvoltat şi o echipă de concepere de pro­iecte, care a crescut de la o persoană la 11, iar ei au ajuns acum să se autosusţină prin proiectele pe care le fac. Eu cred că nu e lider adevărat cel care crede că le rezolvă singur pe toate, îţi trebuie alături o echipă.

„Valoarea proiectelor depuse şi câştigate în ultimii zece ani depăşeşte 20 de milioane de euro”

– Profesionalismul celor care se ocupă la Ciu­gud, de atragerea de fonduri europene, e demons­trat prin faptul că sunteţi comuna din ţară cu cele mai multe astfel de finanţări. Există un secret, o reţetă?

– Mulţi îmi pun această în­trebare. Într-adevăr, va­loa­rea proiectelor depuse şi câştigate în ultimii zece ani depăşeşte 20 de mi­li­oane de euro. E vorba doar de viziune, de o echipă de profesionişti, la care tre­buie adăugată multă mun­că şi, în ultima perioadă, şi mult curaj. Chiar mă în­treba un reporter dacă nu mi-e frică să semnez pro­iecte de asemenea valori. Nu mi-e frică, atâta timp cât ştiu că acei bani s-au dus unde trebuie. Cred că vi­ziunea mi-a fost influen­ţată şi de vizitele făcute în străinătate, care m-au fă­cut să înţeleg rolul banilor europeni şi cât de impor­tanţi sunt aceşti bani în dezvoltarea unei comu­ni­tăţi. N-am prea avut pro­iecte depuse şi necâştigate.

– Ce face comuna Ciu­gud atractivă pentru investitori?

– N-am făcut nimic deosebit pentru asta, doar ne-am făcut treaba, iar aici consider că e o stare de normalitate, cum îmi doresc să fie peste tot în ţara noastră. Ideea de a crea o zonă de dezvoltare economică mi-a venit din primul mandat. La acea vreme, n-aveai instrumente financiare, comuna era foarte săracă, nevoile erau foarte mari. Veniturile proprii ale comunei erau de cam 15000 euro, în echivalentul de azi. Tot timpul depindeam de politic, de cine e la guvern, la con­siliul judeţean. Am învăţat din călătoriile în stră­inătate că e foarte important să-ţi creezi tu confortul financiar, independenţa financiară, pentru că astfel, strategia ta de dezvoltare poate fi liniară. Dar să vă dau un exemplu: aveam o păşune de 100 ha, pentru curăţarea căreia cheltuiam inutil foarte mulţi bani, deoarece numărul de animale din comună a scăzut şi nu mai era utilizată. Am venit atunci cu propu­ne­rea să luăm 30 ha de acolo, să ducem utilităţi pe banii noştri, apoi să punem terenul la dispoziţia ce­lor interesaţi. Acum, acolo îşi desfăşoară activitatea 30 de firme, cu aproximativ 1000 de angajaţi. Zona e atractivă, pentru că suntem parteneri cât se poate de serioşi şi asta am dovedit-o în timp. Dacă am promis certificat de urbanism eliberat în 24 de ore, l-am eliberat, dacă am promis autorizaţie de cons­trucţie eliberată în 48 de ore, au avut-o. Această zonă industrială ne-a adus o dezvoltare şi pe ver­ticală, şi pe orizontală: automat, gradul de sărăcie în comună a scăzut, problemele sociale s-au redus, mai avem doar doi asistaţi social, iar şomeri nu mai avem deloc.

„Avem o linişte aparte, aer curat şi o comunitate fericită”

– Majoritatea satelor României rămân fără locuitori. În Ciugud, numărul lor a crescut…

– Când am început să rezolvăm problema utili­tăţilor, să asfaltăm drumurile, să amenajăm piste de biciclete, să dezvoltăm activităţi cultural-sportive, să organizăm competiţii pentru copii, a crescut atractivitatea comunei şi atunci mulţi tineri din Alba au decis să se mute în Ciugud. Avem o linişte aparte, aer curat şi o comunitate fericită. Testăm în fiecare an gradul de satisfacţie a cetăţenilor, legat de administraţia locală şi, de ani buni, suntem aproa­pe la egal cu încrederea în biserică, în con­diţiile în care ciugudenii sunt foarte credincioşi. Pe de altă parte, nu poate fi nimic mai fain pentru noi, ca administraţie, decât să vedem oamenii mulţumiţi şi fericiţi, chiar dacă mai sunt multe probleme de rezolvat sau unii au alte aşteptări.

– Să înţeleg că nu mai vin oamenii în audienţă la primar?

– Cam aşa ceva… Abia dacă mai vin cu proble­me la mine două-trei persoane pe săptămână.

– Cu atâtea probleme rezolvate deja, a mai rămas ceva ce trebuie făcut, în comuna Ciugud?

 

– O, mai sunt multe de făcut! Vrem să schim­băm iluminatul stradal de pe stâlpi, cu unul inteli­gent, cu reglare în funcţie de ore şi nevoi, ca să scă­dem consumul, vrem să extindem reţeaua de fibră optică şi de supraveghere video de la 30 de camere la 50. Trebuie să amenajăm capele mortuare în fie­care sat, intenţionăm să construim în zona indus­trială o grădiniţă cu program prelungit, atât pentru copiii din sat, cât şi pentru cei ai angajaţilor, să mo­dernizăm din nou şcoala, să construim un pod peste Mureş, ca să să scurtăm distanţa până la Alba Iulia, de la 10 km la 2 km, să extindem zona industrială cu încă 15 ha, pentru că avem solicitări. Un proiect ambiţios al Primăriei comunei Ciugud, care prinde contur tot mai mult, este amenajarea zonei de agre­ment de pe malul Mureşului, care va cuprinde un de­barcader, terenuri de fotbal, tenis, zone de pro­me­nadă, pescuit, campare (pentru rulote şi corturi) şi de picnic, primul de acest gen din judeţul Alba. Pentru noi, Mureşul este un dar de la Dumnezeu. În plus, împreună cu toate comunele aflate pe malul Mureşului, între Teiuş şi Orăştie, intenţionăm să creăm un traseu pentru ambarcaţiuni fără motor. Şi, să nu uităm, din 2017, la Ciugud avem şi unul din­tre cele mai moderne terenuri de golf din Europa.